Centrul Social-Comunitar Pietrelcina - Sambata, 28 ianuarie...

"Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi! Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul! Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura! Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire! Fericiţi cei cu inima curată, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu! Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! Fericiţi sunteţi când vă vor insulta, vă vor persecuta şi, minţind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie, căci răsplata voastră mare este în ceruri!"

Au încercat oamenii mii de soluţii pentru a deveni iar fericiţi, dar nu au mai găsit calea întoarcerii spre fericire, căci au refuzat şi refuză încă să o caute la autorul ei, adică la Dumnezeu.Deci, Isus, venind la noi şi găsindu-ne căzuţi în abisul durerii în care ne-a aruncat păcatul şi din care nu mai puteam ieşi singuri, ne-a oferit o scară de salvare din abisul suferinţelor noastre, ne-a oferit "scara fericirilor", - aşa numesc sfinţii părinţi cele nouă fericiri - pentru ca, practicând virtuţile cuprinse în ele, să ne putem salva din durere.

Si in acest sfarsit de saptamana, asa cum am putut, ne-am indreptat atentia spre acei frati ai nostri mai putin fericiti decat noi, care se chinuie in suferinte si incercari cumplite! Astfel, cu paine, conserve si dulciuri, am trecut iarasi pragul Centrului Social de Urgenta, unde beneficiarii ne asteptau cu nerabdare, ca in fiecare sambata seara...Copii, tineri sau mai batrani, toti au facut impreuna un lung sir in sala de mese, asteptandu-si fiecare randul spre a prii putinul oferit de noi. E putin, intr-adevar, o paine, o conserva si cateva bomboane, dar pentru ei inseamna atat de mult si asteapta mereu si mereu aceasta paine...poate multi dintre noi nici nu cunoastem acest sentiment de asteptare a unei simple paini... Cei mai tineri, ca Andrei de exemplu, si-ar dori sa munceasca ceva, aseara cu inima sincera ne-a spus "Vreau sa muncesc ceva, sa castig si eu un ban..."; e o nevoie reala, resimtita din plin, de a se descurca si ei intr-un fel sau altul, sunt constienti de faptul ca sunt tineri si au atatea necesitati...din pacate insa psihicul lor nu-i asa prea mult in acest sens...caci ei sunt acei "saraci cu duhul" despre care vorbeste Cristos un evanghelia acestei zile.

"Săracul în duh este cel care a asumat sentimentele şi atitudinea acelor săraci care în condiţia lor nu se răzvrătesc, ci ştiu să fie umili, docili, disponibili la harul lui Dumnezeu. Fericirea săracilor - a săracilor în duh - are o dublă dimensiune: faţă de bunuri şi faţă de Dumnezeu. Faţă de bunuri, faţă de bunurile materiale, această sărăcie în duh este sobrietate: nu renunţare în mod necesar, ci capacitate de a gusta esenţialul, de împărtăşire; capacitate de a reînnoi în fiecare zi uimirea faţă de bunătatea lucrurilor, fără a se îngreuna în opacitatea consumării lacome. Şi acest lucru ucide sufletul.Faţă de Dumnezeu este laudă şi recunoştinţă că lumea este binecuvântare şi că la originea sa se află iubirea creatoare a Tatălui. Dar este şi deschidere faţă de El, docilitate faţă de domnia sa: El, Domnul, este Cel Mare, nu eu sunt mare pentru că am atâtea lucruri! El este: El care a voit lumea pentru toţi oamenii şi a voit-o pentru ca oamenii să fie fericiţi." (Papa Francisc, 29.01.2017)

Acesti saraci, pe care ii intalnim mereu in drumul nostru spre cautarea Chipului lui Dumnezeu, trebuie sa ne fie mereu si mereu, noua tuturor, modelul suprem de abandonare totala in mainile Celui ce ne-a creat, a celui ce are grija pana si de pasarile cerului si cu atat mai mult, nu va uita niciodata de copiii sai iubiti, adica de fiecare dintre noi! Trebuie doar sa ne incredem si sa cerem ! "Săracul în duh este creştinul care nu se încrede în el însuşi, în bogăţiile materiale, nu se încăpăţânează pe propriile opinii, ci ascultă cu respect deciziile altuia şi se conformează cu plăcere. Dacă în comunităţile noastre ar fi mai mulţi săraci în duh, ar fi mai puţine diviziuni, contraste şi polemici! Umilinţa, precum şi caritatea, este o virtute esenţială pentru convieţuire în comunităţile creştine. Săracii, în acest sens evanghelic, apar ca aceia care ţin trează ţinta Împărăţiei cerurilor, făcând să se întrevadă că ea este anticipată în germen în comunitatea fraternă, care privilegiază împărtăşirea în locul posesiei. "Iata deci virtuţile cuprinse în cele nouă fericiri, virtuţi pe care dacă le practicăm, vom putea ajunge iar fericiţi: 1. smerenia; 2. pocăinţa; 3. blândeţea; 4. dreptatea; 5. milostenia; 6. curăţia inimii; 7. pacea; 8. răbdarea în suferinţe; 9. statornicia în credinţă.

Pentru putinul daruit si in acest sfarsit de saptamana acelora care " sunt saraci, plang, inseteaza si flamanzesc, persecutati ", dar sunt "blanzi, curati cu inima si milostivi", multumim cu toata recunostiinta colectivului firmei Blue Projects, Asociatiei Lions Cluj Genesis Cluj-Napoca, precum si altor oameni de bine, care ne sunt mereu alaturi si ne sustin in acest demers al nostru! Bunul Dumnezeu sa va rasplateasca pe toti, dupa gandul si intentia voastra ! Fecioara Maria, model şi primiţie a săracilor în duh pentru că a fost total docilă faţă de voinţa Domnului, să ne ajute să ne abandonăm lui Dumnezeu, bogat în milostivire, pentru ca să ne umple cu darurile sale, în special cu belşugul iertării sale.Să ne trăim în aşa fel în credinţa noastră în Isus încât împărăţia cerurilor să înceapă din inima noastră şi să se reverse ca un balsam vindecător peste semenii noştri aflaţi în suferinţă.